După o vreme �i amorţesc muşchii, piciorul pe care se sprijină greutatea �ncepe să �l doară. El nu va mai fi �n stare sa �şi păstreze echilibrul. Şi nu �l va durea numai piciorul, �ntreaga musculatură va �ncepe, �ntr-o asemenea poziţie neobişnuită, să se tensioneze şi să se crispeze.

        Apăsarea dureroasă va deveni de nesuportat, omul va striga după ajutor.

        Un om bătr�n şi �nţelept �i va sugera să se g�ndească c�t de bine �i este de fapt, �n comparaţie cu oamenii care nu au deloc picioare.

        Un altul va insista, rug�ndu-l, să �şi imagineze că este numai o pană, căci cu c�t s-ar concentra mai intens, cu at�t vor ceda mai repede durerile sale.

        Un bătr�n cumpănit va adăuga cu bunăvoinţă: �Timpul le rezolvă pe toate�.

        �n cele din urmă un privitor se va apropia de suferind şi �l va �ntreba: �De ce stai �ntr-un picior? �ndreaptă-l pe celălalt şi lasă-te pe el. Ai totuşi două picioare, nu unul singur.�

        Exact aceasta este psihoterapia pozitivă.